1.Continutul legal
Fapta incriminata prin art.181 C.pen , consta in uciderea unei persoane din culpa. Fapta este mai grava: cand s-a savarsit ca urmare a nerespectarii dispozitiiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati; cand s-a comis de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica , avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate produsa de alcool sau se afla sub influenta stupefiantelor ori a altor substante toxice; cand s-a savarsit uciderea din culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate produsa de alcool sau se afla sub influenta stupefiantelor ori a altor substante toxice; cand s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane.
Ratiunea incriminarii rezida in necesitatea de a ocroti viata omului, impotriva acelora care nu manifesta prevederea si prudenta necesara, corespunzatoare, in special in desfasurarea activitatilor care pot provoca moartea unei persoane.
Identica prin rezultat cu infractiunea de omor, uciderea din culpa se deosebeste de aceasta prin forma de vinovatie.In cazul omorului legea cere, cum am vazut,existenta intentiei directe sau indirecte.In cazul ucideri din culpa, este necesar sa existe ca forma de nevinovatie culpa sub oricare din cele doua modalitati ale acesteia (neglijenta sau culpa cu previziune).
Deosebirea dintre omorul intentionat si uciderea din culpa ( ori din greseala) s-a facut din cele mai vechi timpuri. La romani, in caz de omor din greseala, pretorul obliga pe infractor sa predea un tap familiei celui ucis, urmand ca animalul sa fie sacrificat in cadrul unei ceremonii religioase care sa purifice pe cel ce a gresit. In Pravila lui Vasile Lupu se arata: ,, Cela ce va ucide pe cineva din greseala, fara de voia lui sa nu certe ca un ucigator,,.
Desi pericolul social al faptei de ucidere din culpa este evident mai redus decat acela al faptei de omucidere intentionata, legea incrimineaza asemenea fapte, pentru ca ele constituie o grava amenintare pentru viata oamenilor si pentru ca exista necesitatea de a se actiona prin constrangere penala asupra constiintei oamenilor, determinand formarea unei atitudini de grija si maxima atentie fata de viata celor din jur.Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat progresul tehnic este insotit de o crestere a factorilor de amenintare pentru viata oamenilor, ceea ce obliga la o atentie sporita din partea tuturor.
Este semnificativdin acest punct de vedere ca numai in domeniul circulatiei rutiere isi pierd viata sau sunt ranite milioane de persoane. Pe de alta parte, accidentele de cale ferata, aeriene sau navale, exploziile ori incendiile neintentionate din diverse unitati, in special din cele industiale , duc de asemenea la pierderea de vieti omenesti.
Este relevanta urmatoarea speta:tractoristul M.B care transporta intr-o remorca mai multi muncitoti si elevi, dupa ce a consumat bauturi alcoolice , a spus elevului G.N, despre care stia ca vrea sa invete sa conduca tractorul, sa treaca la volan.Acesta a refuzat la inceput , dar la insistentele lui M.B , care l-a asigurat ca va sta tot timpul langa el si-i va arata sa conduca, a aceptat. In timpul conducerii tractorului G.N s-a angajat , cu remorca , pe o panta , iar unul din muncitori a sarit, si fiind prins sub rotile remorcii, a decedat. Instanta a retinut ca G.N , se face vinovat de ucidere din culpa, iar M.B de infractiunea de incredintare a autovehiculului , altei persoane pentru a fi condus pe drumurile publice- fapta sanctionata in prezent conform prevederiolor Ordonantei de urgenta nr.195/2002.
Dupa unii comentatori ai spetei M.B , ar fi coautor al uciderii din culpa pentru ca, luandu-si angajamentul de a-l ajuta pe elev, a participat nwmijlocit la conducerea vehiculului , cooperand deci cu acesta.
Intr-o alta opinie coautorul ar fi incomparabil cu infractiunile din culpa.Daca mai multe persoane au cooperat la uciderea din culpa, acestea devin autori ai unor infractiuni autonome si nu coautori.Ceea ce transfoma pe autori in coautori,pe langa cooperarea materiala, este legatura subiectiva ce se stabileste intre ei , sub aspect intelectiv si volitiv, legatura care presupune intentia.In speta , chiar daca exista o cooperare materiala intre participanti nu exista unitate psihica , astfel ca fiecare ar trebui sa raspunda independent ca autor al uciderii din culpa.
Ceea ce se poate reprosa acestei opinii este ca , in dezacord cu conceptia Codului penal despre participatie , rupe unitatea infractiunii savarsite din culpa, considerand ca in locul unei singure infractiuni exista atatea infractiuni autonome cati autori au conlucrat la savarsirea ei. Din acest punct de vedere, pare mai justa prima opinie, care pune la baza coautorului nu intentia comuna si vointa comuna si identitatea factorului intelectiv( nici unul din participanti n-a avut reprezentarea rezultatului , insa ambii trebuiau si puteau sa-si dea seama de consecintele actiuni lor).
2.Conditii preexistente
A.Obiectul infractiuniii
a) Obiectul juridic special al delictului de ucidere din culpa, identic cu acela al infractiunii de omor, si anume relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, asigurat fiecarei persoane prin incriminarea faptelor care aduc atingere acestei valori fundamentale.
b)Obiectul material este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiuea(infractiunea) faptuitorului.
B.Subiectii infractiunii
a) Subiect activ este persoana fizica care indeplineste conditiile legale pentru a raspunde penal.Uneori legea ccere ca subiectul activ sa aiba o anumita calitate- conducatorul de vehicul cu tractiune mecanica , sau orice alta persoana aflata in exercitiul profesiei sau meseriei , dar nu pentru existenta variantei simple, ci a unor variante agravate ale delictului.
Examinandu-se problema daca la uciderea din culpa este posibil coautoratul, s-a exprimat , asa cum am aratat , atat parerea , la care ne raliem, ca aceasta modalitate a participatiei este compatibila cu delictul examinat , cand, datorita unor acte efectuate simultan sau succesiv de mai multe persoane , s-a produs din culpa rezultatul letal( V.Dongoroz) , cat si parerea care exclude aceasta posibilitate ( V.Papadopol)
Pentru modalitatea prevazuta in art.181 alin2 C.pen ( cand fapta s-a savarsit ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau materii , ori pentru efectuarea unei anume activitati), subiectul activ poate fi si o persoana juridica (art184 C.pen ).Aceasta va raspune penal daca fapta a fost savarsita in numele sau in interesul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii acesteia (art.45 alin.I.C.pen)
b) Subiectul pasiv al delictului, nefiind calificat potrivit legii, poate fi orice persoana fizica sau juridica.Daca prin aceeasi fapta sunt ucise mai multe persoane, aceasta imprejurare va constitui o circumstanta agravanta (art.181.alin5 C.pen)
3.Continutul constitutiv
A.Latura obiectiva
a) Elementul material al delictului, la fel ca si la omor, se exprima printr-o actiune ( compusa din una sau mai multe acte materiale) ori prin omisiune (neindeplinirea uneia sau mai multor acte pe care subiectul activ avea obligatia legala sa le indeplineasca).
Nu exista cerinte speciale de loc si timp privind comiterea faptei.
b) Urmarea imediata.Pentru existenta delictului este necesar ca activitatea ( actiune-inactiune) faptuitorului sa produca moartea victimei.
c) Legatura de cauzalitate.Pentru a subzista delictul pe care il analizam este necesar sa existe legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea faptutorului si rezultatul produs.Sub acest aspect , nu are relevanta daca intre activitatea autorului si rezultatul acestuia s-au interpus alte forte fizice ori actiunea culpabila sau fortuita a altor persoane, fiind suficient ca activitatea culpabila a aurotului sa se inscrie printre cauzele care au determinat rezultatul.In acest sens , trebuie precizat ca dificultatile pe care le ridica uneori practica in stabilirea legaturii cauzale pot fi depasite printr-o atenta examinare a tuturor imprejurarilor cauzei.Daca victima a contribuit prin culpa sa la producerea rezultatului , raspunderea penala faptutorului nu este inlaturata , afara de cazul cand culpa victimei are caracter exclusiv!
In acest sens, in practica judiciara s-a stabilit ca nu se poate retineinractiunea de ucidere din culpa in sarcina unui conducator auto, chiar aflat in stare de ebrietate, in cazul in care,in timp ce conducea autoturismul pe langa un refugiu de pietoni, victima, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice si fiind imbrancita de o alta persoana de pe acel refugiu pe partea carosabila a strazii, a aparut pe neasteptate la o distanta mai mica de 2 m in fata autoturismului care a lovit-o, provocandu-i moartea; in aceasta situatie sunt aplicabile prevederile art.29 C.pen , deoarece lovirea victimei s-a datorat unei imprejurari imprevizibile si in nici o situatie nu ar fi putut fi evitata, indiferent de viteza de circulatie si de starea conducatorului auto.
In literatura juridica s-a aratat ca, daca rezultatul produs ca urmare a actiunii (inactiunii) culpabile a mai multor persoane, toate aceste persoane vor fi condamnate pentru savarsirea infractiunii. Poate exista infractiunde de ucidere din culpa si daca rezultatul a fost provocat in mod indirect de un animal ( de pilda, de un caine turbat lasat fara supraveghere de autor) ori de lucruri neinsufetite ( de exemplu prin omisiunea autorului de a astupa o groapa adanca plina cu apa in care o persoana a cazut , inecandu-se) , deoarece inactiunea autorului a fost una din cauzele care a determina rezultatul.
In cercetarea raportului de cauzalitate , in legatura cu acest delict, organele de urmarire penala si instantele de judecata trebuie sa stabileasca in mod concret in ce a constat actiunea (inactiunea) culpabila a faptuitorului , sa examineze si sa verifice cu atentie toate probele administrate in favoarea sau in defavoarea acestuia pentru a se forma o convingere certa cu privire la faptul daca moartea victimei se datoreaza ori nu faptei lui.
B.Latura subiectiva
Acest delict se savarseste din culpa in ambele modalitati reglementare prin dispozitiile art.20 pct.2 C.pen , adica fie sub forma culpei cu previziune (usurinta) fie sub forma culpei simple ( neglijenta).
Exista culpa cu previziune (usurinta) atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale ( in speta moartea victimei) , dar nu urmareste producerea lui , ci crede fara temei ca el nu se va produce .De exemplu , conducerea autovehiculului sub influenta alcoolului cu viteza excesiva sau in stare de boala ori de oboseala; depasirea riscanta a autovehicolului din fata; organizarea defectuoasa a lucrarilor pe un santier ; neasigurarea muncitorilor cu echipament de protectie; efectuarea unui experiment riscant; examinarea bolnavului de catre medic in mod superficial etc.
S-a decis ca fapta unuiinculpat care, primind dispozitie de a cobara doua panouri grele ,fixate pe platforma unui tub de racire , de a arunca d ela inaltime unul dintre panouri ,acesta lovind, in cadere, un muncitor, care a decedat , constituie infractiune de ucidere din culpa .In acest caz , faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului periculos , dar a sperat ca el nu se va produce.Exista culpa simpla (neglijenta) atunci cand subiectul nu prevede rezultatul faptei sale - moartea victimei- desi in raport cu conduita oricarui om normal trebuia sa il prevada , iar in raport cu persoana sa putea sa aiba aceasta previziune.
De pilda un conducator auto care , circuland pe soseaua ce strabate satul Serbauti , a trecut cu autoturismul peste victima care din cauza starii de ebrietate dormise pe carosabil, provocandu-i moartea , putea si trebuia sa prevada aceste consecinte ale faptei sale.In aceeasi situatie se afla o persoana care desi nu era vanator si nu avea permis pentru arma de vanatoare , a inceput sa vaneze , ucigand din neatentie o alta persoana din apropiere .In practica nu s-a retinut existenta infractiunii de ucidere din culpa in sarcina unei persoane care , fugarind victima in scopul de a o lovii si arucand cu o piatra in usa casei in care aceasta se refugiase , a determinat moartea ei , prin aceea ca victima, fiind bolnava de inima a suferit din cauza spaimei , un infarct miocardic care a dus la deces.
In speta s-a apreciat ca faptuitorul, necunoscand starea de boala a victimei , nu se poate retine in sarcina sa infractiunea prevazuta in art . 181. alin.1 C.pen
Intr-adevar , in masura in care faptuitorul a actionat impotriva victimei prin fapte nesusceptibile prin ele insele sa provoace moartea (a fugarit victima, amenintand-o ca o va lovi, a aruncat cu o piatra in usa casei sale) , acest rezultat producandu-se prin interventia altor factori contributivi necunoscuti ( boala grava a victimei ) el nu ar fi putut sa prevada survenirea lui.
Tot astfel , in literatura juridica s-a decis ca agentul veterinar care imprumuta o cantitate redusa de otrava unei persoane pentru a ucide un caine , dar pe care acesta o foloseste pentru a se sinucide nu va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpa, deoarece nu va putea sa prevada aceste consecinte , opinie care ni se pare corecta .
In practica judiciara si literatura juridica s-a ridicat destul de frecvent problema deosebirii infractiunii de ucidere din culpa d infractiunea de omor comis cu intentie indirecta si , de asemenea, de infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.In solutiile pronuntate, s-a relevat ca omorul este o infractiune care , sub aspect subiectiv, presupune prevederea rezultatului socialmente periculos pe care faptuitorul ,fie ca il urmareste (intentie directa) fie ca acepta numai posibilitatea producerii lui (intentie indirecta).In cazul uciderii din culpa, faptuitorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea sa-l prevada sau , daca totusi are reprezentarea lui spera fara temeiuri suficiente ca el nu va surveni . In cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, rezultatul final -decesul victimei- este, ca si in cazul uciderii din culpa, consecinta culpei faptuitorului care , fie ca nu l-a prevazut, fie a sperat in mod usuratic ca el nu se va produce; dar survenirea acestui rezultat , care nu a fost nici urmarit , nici aceptat de subiect , este consecinta producerii unei alte urmari mai usoare, fata de care pozitia subiectiva a faptuitorului se concretizeaza prin intentie (directa sua indirecta). Ne aflam deci , in fata unui element subiectiv complex -intentie si culpa- ( praeterintentie) pe cand in cazul uciderii din culpa, elementul subiectiv este omogen si unic-culpa.
Cu privire la elementul subiectiv( in cazul uciderii din culpa ) subliniem ca legea nu distinge , in ce priveste existenta culpei faptuitorului ,daca urmarea socialmente periculoasa s-a produs dintr-o culpa grava ( culpa lata ) ori dintr-o culpa usoara( curba levis) sau foarte usoara ( culpa levissima) ; chiar si cea mai usoara va fi de ajuns pentru existenta infractiunii.Instanta insa va tine cont de gravitatea culpei atunci cand procedeaza la individualizarea pedepsei.
4.Forme.Modalitati.Sanctiuni
A.Forme
Uciderea din culpa , fiind un delict neintentionat , nu poate avea decat forma perfecta -adica fapta consumata- nefiind susceptibila de tentativa. Delictul analizat se consuma in momentul incare s-a produs rezultatul,adica moartea victimei. In cazul cand acest rezultat nu se produce si daca activitatea faptuitorului nu constituie o alta infractiune, autorul va fi exonerat de pedeapsa.
B.Modalitati
In afara de modalitatea simpla , corespunzatoare variantei tip,delictul poate fi savarsit si in modalitati agravate. O prima modalitate agravata se realizeaza potrivit art.181 alin. 2 C.pen.atunci cand uciderea din culpa a avut loc caurmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii , ori pentru efectuarea unei anume activitati. Aceasta agravanta priveste deci, caracterul profesional al conduitei periculoase a faptuitorului.
Textul se refera la caracterul activitatii in legatura cu care s-a savarsit fapta iar nu la indeletnicirea celui ce a savarsit fapta. Profesionistul sau meseriasul care nusavarseste fapta in exercitiul profesiei sau meseriei proprii ori in exercitiul altei profesii sau meseriei , raspunde pentru forma simpla sau de baza , in schimb cel care nu are nicio profesie sau meserie , dar semanifestaintr-un sectorde activitate specific si , din usurinta sau neprevedere , ucide o persoana, raspunde pentru forma agravata.
Sfera culpei profesionale cuprinde orice domeniu de activitate la care se angajeaza o persoana si care este caracterizat prin anume cunostinte si o anume manualitate. Faptuitorul raspunde penal,in conditiile art. 181 alin.2 C.pen. , atunci cand a cunoscut dispozitiile sau regulile respective si a actionat fara sa tina seama de ele sau nu le-a cunoscut, dar trebuia si avea posibilitatea sa le cunoasca. Exista domenii profesionale deosebit de complicate , altele foarte simple, dupa cum sunt persoane cu nivel superior de cunostinte, dar si persoane care se descurca mai greu in situatii lipsite de dificultati.
In unele domenii de activitate profesionala - cum sunt circulatia rutiera,navala sau pe caile ferate,sectorul medical,minier,etc. sunt instituite reguli specifice pentru protectia vietii persoanelor si ca atare , solutiile privind culpa profesionala se desprind, prin referiri atat la aceste reguli cat si la cele de drept comun.
In practica judiciara s-a retinut caucidere din culpa in forma agravata potrivit art.181 alin.2 C.pen. : fapta conducatorului unui autovehicul care a efectuat manevre de mers inapoi , fara a fi pilotat de o alta persoana , desi vizibilitatea in spate era blocata ca urmare a accidentarii mortale a victimei; fapta inculpatului , care circuland cu bicicleta neechipata cu lumina alba inainte , a accidentat o persoana cauzandu-i leziuni grave in urma carora aceasta a decedat ; fapta inculpatului care neacordand prioritate de trecere , a acidentat mortal conducatorul unui alt autoturism intr-o intersectie.
Cele mai frecvente delicte de ucidere din culpa , se comit insa , potrivit statisticilor din cauza nesocotirii normelor privind circulatia pe drumurile publice - printre cauze amintind : nerespectarea regimului legal de viteza si neadaptarea acesteia in functie de conditiile de drum , in situatiile prevazute de lege; neacordarea prioritatii de trecere a pietonilor prin locurile special marcate ; nerespectarea semnificatiei indicatorului "cereaza trecerea" ; lasarea nesemnalizat pe timp de noapte autovehiculului pe partea carosabila; incredintarea conducerii autovehiculului unei persoane care nu poseda permis de conducere etc.
Cand nerespectarea vreuneia dintre dispozitiile legale sau a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi infractiune( de exemplu contraprotectiei muncii sau contrasigurantei ,circulatiei rutiere),va exista un concurs de infractiuni (art.181 alin .6).
A doua modalitate agravata , corespunzatoare prevederilor art.181 alin. 3 C.pen. se realizeaza atunci cand uciderea din culpa este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica , avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate produsa de alcool saU care se afla sub influenta stupefiantelor ori a produselor toxice. Prin urmare , pentru existenta agravantei este necesar ca faptuitorul , pe de o parte , sa aiba calitatea (subiect activ calificat) de conducator al unui vehicul cu tractiune mecanica - cu sau fara permis de conducere , iar pe dealta parte sa fi avut o imbibatie alcoolica de celputin 0,8 g/l alcool pur in sange , ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat (art 78 din O.U.G nr. 195/2002) sau sa fi fost in stare de ebrietate ,indiferent de gradul alcoolemiei(putand fi deci si sub 0,8 g/l). Sarvarseste de asemenea aceasta fapta conducatorul de vehicul c u tractiune mecanica aflat sub influenta stupefiantelor oria substantelor toxice.
In legatura cu incadrarea juridica a faptei conducatorului de vehicul cu tractiune mecanica de a conduce pe drumurile publice un asemenea vehicul, avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate si de a cauza in aceste conditii moartea unei persoane , in codul penal anterior au existat discutii. Unii autori influentati si de practica judiciara, inclusiv a instantei supreme au considerat ca infractiunea prevazuta in art.181 alin. 3 are caracter complex , ea absorbind in continutul sau fapta incirminata in art.79 din O.U.G nr.195/2002.
Alti autori au sustinut ca fapta incriminata in legislatia circulatiei rutiere nu se absoarbe in uciderea din culpa, cele doua fapte putand alcatui eventual termenii unui concurs ideal.Actualul cod penal a inlaturat aceasta controversa prevazand in articolul 181 alin.6 ca daca fapta prin care s-a produs uciderea din culpa constituie prin ea insasi o infractiune , se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
O alta modalitate normativa este cea reglementat in art. 181 alin4. C.pen si consta in fapta oricarei alte persoane care, in exercitiul profesiei sau meseriei . aflandu-se in stare de ebrietate produsa de alcool sau sub influenta stupefiantelor ori a produselor toxice, provoaca din culpa uciderea unei persoane. Agravanta se refera numai la cei ce exercita o profesie sau meserie ( culpa profesionala) , nu si o alta activitate.Totodata , observam ca legiuitorul are in vedere numai starea de ebrietate a faptuitorului , nu si imbibatia alcoolica peste limita legala.
In sfarsit , potrivit art 181. alin.5 C.pen -uciderea din culpa este mai grava daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane.
